CASTELUL SAVARSIN - ARAD

Localitatea Savarsin atestata documentar in anul 1479, asezata pe malul drept al raului Mures, intre muntii Highis-Drocea, pe drumul european E 68, la o distanta de 86 km. de Arad si 67 km. de Deva.
Satele componente ale comunei Savarsin, noua la numar, inclusiv resedinta acesteia, sunt: Valea Mare, Caprioara (singurele aflate pe malul stang al Muresului), Toc, Cuias, Temesesti, Troas, Halalis si Parnesti. Toate aceste sate se afla pe malul drept al Muresului si sunt asezate pe cursul vailor ce strabat dealurile din imprejurimi.
In conformitate cu Planul de sapaturi, in campania din anul 1998, specialistii arheologi de la Muzeul Judetean Arad au urmarit investigarea unor situri arheologice complexe, referitoare la civilizatia dacica, perioada daco-romana si civilizatia medievala romaneasca. S-au efectuat sapaturi in straturile arheologice de la Savarsin, punctul "Cetatuia", Cladova, punctul "Dealul Carierei" si Arad - punctul "Teatrul Vechi". Cercetarile de teren si sapaturile arheologice efectuate de Muzeul de istorie al judetului Arad, la Savarsin si in localitatile invecinate, atesta, prin vestigiile istorice gasite aici, existenta unei impresionante asezari si a unei fortificatii dacice de tip "oppida" sau "dava", ce a reprezentat, probabil, cel mai important centru economic, politic, militar si religios al dacilor din acea vreme din vestul tarii.
La Savarsin, cercetarile efectuate de arheologii Mircea Barbu si Peter Hügel au urmarit stratigrafia asezarii, ale carei inceputuri dateaza din sec. IV i.d.H., si care dureaza pana in sec II d.H. Pe langa materialele cunoscute din celelalte campanii (ceramica, unelte, arme, podoabe etc), in aceasta campanie a fost surprins un atelier pentru prelucrarea metalelor. Descoperirea acestui nou atelier, corelata cu descoperirile anterioare (atelier si cuptor de redus minereul, locuinte, cimitir de inhumatie), plaseaza asezarea de la Savarsin in galeria celor mai importante fortificatii si asezari dacice din tara.Urmele de arsura descoperite in locuinte si la nivelul fundatiilor zidurilor de fortificatie, duc la concluzia ca asezarea dacica de la Savarsin a fost distrusa prin incendiere la inceputul sec. al II-lea d. H., in contextul razboaielor de aparare purtate de Decebal impotriva romanilor, cand dispar toate asezarile dacice de pe Valea Muresului. Unii cercetatori afirma ipotetic ca aici ar fost sediul nucleului dacic de pe Valea Muresului, adica antica Ziridava, mentionata de Ptolemeu, parintele geografiei.
Un obietiv de atractie deosebita pentru potentialii turisti ai Savarsinului sunt Castelul Regal si Parcul de specii valoroase de arbori in care este amplasat acesta. Acestea pot fi vizitate cu acordul reprezentantilor Casei Regale.
Pe locul cladirii actuale se gasea in secolul al XVIII-lea castelul familiei nobiliare Forray.
La 9 iunie 1784 de aici a fost rapit vicecomitele Andrei Forray (senior) de catre haiducii condusi de Petre Baciu. Seful administratiei comitatului a fost eliberat numai dupa satisfacerea revendicarilor haiducilor de catre insusi Iosif al II-lea, imparatul de la Viena. Nu peste mult timp, la 3 noiembrie 1784 au sosit aici cetele lui Horia, Closca si Crisan, carora li s-au alaturat iobagii de pe domeniu, care au refuzat sa se opuna rasculatilor.
Refacuta la inceputul secolului al XIX-lea, in stil neoclasic si prevazut cu etaj si un frumos balcon, cladirea castelului a suferit in cursul deceniilor multiple transformari interioare si exterioare. Castelul este inconjurat de un splendit parc prevazut cu lac si debarcader.

inapoi