Romania live

Climb that mountain
contact home

hot destinations

photo 1

  MANASTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI

MANASTIREA VARATEC

Mănăstirea Văratec - datează din anul 1785 şi a fost ctitorită de fiica unui preot din Iaşi, călugărită cu numele de Olimpiada (schimonahia): în această lucrare a fost sfătuită şi îndrumată de Paisie Velicikovski, stareţ la Mănăstirea Neamţ. Doi ani mai târziu, în 1787, schitul Văratec s-a unit cu schitul Topolniţa pentru a forma un aşezământ monahal mai mare şi mai bine organizat. La 10 iunie 1803, Mitropolitul Veniamin Costachi uneşte mănăstirile Văratec şi Agapia într-o singură gospodărie, înfiinţînd aici o şcoală monahală de meserii şi de cultură generală pentru călugăriţe.
Biserica actuală a mănăstirii s-a construit între anii 1808-1812, pe locul celei vechi, şi a fost pictată în 1841. Arhitectonic, biserica se prezintă ca un edificiu eclectic, cu elemente ale vechiului stil moldovenesc şi elemente de arhitectură străină care au pătruns în Moldova la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XlX-lea. În ansamblul monahal Văratec se mai află biserica „Sfîntul Ioan Botezătorul" (1844), lîngă care se găseşte mormîntul poetei Veronica Micle, decedată în 1889, şi Biserica Schimbarea la Faţă (1847).
Mănăstirea are o bogată colecţie muzeală, cuprinzînd Evanghelii, icoane, manuscrise, veşminte, tapiserii cu valoare artistică şi istorică.
Majoritatea maicilor lucrează în atelierele de covoare şi ţesături pentru veşminte şi obiecte bisericeşti. În ultimul timp s-au efectuat lucrări importante de reparaţii şi renovări, iar pictura bisericii mari a fost spălată şi restaurată, mai ales prin grija actualului patriarh, Prea Fericitul Teoctist, lucrări începute în vremea când era Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Aici a trăit şi a lucrat mai mulţi ani P.C. arhimandrit Bartolomeu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, P.C. Roman Braga, Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga (maica Benedicta, după numele său monahal).
Mănăstirea Văratec a fost şi este cuibul intelectualităţii româneşti, aici petrecându-şi timpul liber Draga Olteanu Matei, Alexandru Vlahuţă, Dinu Pillat, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Horia Bernea, etc.

inapoi